Primaria Localizare Istoric Potentialul comunei Turismul Informatii de interes public Servidiul Voluntar pentru Situatii de Urgenta
  SCURT ISTORIC  


  Turnul de paza de la Crivadia  
  Descoperiri arheologice  
  Primul document cunoscut, privind Valea Jiului  
 

              Imagine satelitara


            Vremea la Banita
Banita, prin pozitia geografica, a fost un punct strategic multe sute de ani, fiind unul dintre punctele de control si aparare a accesului din sud catre Transilvania.
Cetatile Bolii si Crivadia erau bastioane importante construite dupa tehnica si materiale asemanatoare cu cele folosite la constructia cetatilor dacice din muntii Sebesului.

Datarea localitatii este strins legata de cetatea dacica aflata pe inaltimea numita "Dealul Cetatii" sau "Dealul Bolii", care are aproximativ looo m altitudine. Aceasta cetate apara trecerea dinspre sud catre Valea Meriosorului si de acolo catre Sarmizegetusa.

Cetatea dacica a fost descoperita cu ocazia sapaturilor sistematice din 1961 - 1962. Fiind vorba de o stinca izolata cu pante foarte abrupte, accesul era posibil numai pe latura de nord. Drumul a fost barat mai intai cu un val de pamint si piatra, iar mai tirziu cu un zid de piatra. Incinta ce inconjura una din terasele platoului a fost inaltata din blocuri de calcar cioplite in aceiasi tehnica cu cea folosita la cetatile dacice din muntii Sebesului. In punctul cel mai inalt s-a construit un turn-locuinta la care se ajungea cu o scara sapata in stinca. Cetatea dacica de la Banita este contemporana cu cele din muntii Sebesului, avind rolul sa impiedice inaintarea unui dusman ce ar fi venit dinspre sud, prin Defileul Jiului.
In timp de pace aici isi avea resedinta unul dintre marii nobili daci.

top

Turnul de la Crivadia este situat pe marginea stâncoasa a apei Merisorului. Începând din sec. XVI acesta strajuia vechiul drum ce lega Transilvania cu Tara Româneasca prin pasul Vâlcan. Servea si ca punct de vama.
Este construit din piatra de calcar si are o forma perfect circulara, zidurile sale având o înaltime de pâna la 20 m.

Cu ocazia cerecetarilor arheologice au fost descoperite numeroase materiale ce se pastreaza astazi in Muzeul din Deva.

Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei Banita
date extrase de pe website-ul Universitatii « Lucian Blaga » din Sibiu

sursa http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/chunedoara/b.htm

1. Pesteri cu urme de locuire.
a) Pestera Bolii.
În pestera s-au descoperit materiale ceramice neolitice si eneolitice.
b) Pestera Ulciorului.
Aici s-au identificat fragmente ceramice Cotofeni, faza a III-a.

2. Statiuni arheologice cu stratigrafie complexa.
a) Punctul Piatra Cetatii sau Cetatea de pe Dealul Bolii.
Pe acest deal, la 4 km est de sat, se afla o cetate dacica cu ziduri si turnuri de piatra realizate în binecunoscuta tehnica murus Dacicus (secolele I î.Chr.-I d.Chr.).
Aici s-a descoperit o bratara dacica de argint.
În cetate si pe terasele amenajate în jurul acesteia se gasesc multe unelte care demonstreaza existenta unor ateliere pentru prelucrarea metalelor (bronzului).
Unele portiuni din zidul cetatii sunt realizate din pietre de mici dimensiuni, prinse cu mortar. Înaltimea acestuia este, uneori, de 1,5 m (secolele XIII-XIV d.Chr.).
Anterior constructiei dacice a existat un nivel hallstattian.
b) La poalele dealului s-a descoperit asezarea civila a cetatii. În aceasta s-a descoperit un mare atelier pentru prelucrarea metalului.

3. Vestigii de epoca romana.
a) Punctul Jigoru Mare sau Vârful cu Ocol.
În hotarul localitatii, pe muntele Jigoru Mare, s-au descoperit urmele romane ale unui castru de pamânt de dimensiuni considerabile.
Fortificatia are forma patrulatera având 310 / 240 m (7,4 ha).

4. Mine si cariere.
a) Aici s-au semnalat cladiri si artefacte romane puse în legatura cu exploatarea pietrei.
Dupa unele informatii aici s-ar fi spalat nisipuri aurifere pentru selectarea metalului pretios.

5. Descoperiri monetare.
a) Pestera Bolii.
În cariera de piatra de la Pestera Bolii s-a descoperit un tezaur format din imitatii de tetradrahme thasiene.
Tot de aici provine o moneda romana republicana.

top

Primul document cunoscut privind Valea Jiului:

textul original
Nos, Wladislaus, Dei gracia rex Hungariae et Bohemiae etc. memoriae commendamus tenore praesencium significances quibus expedit universis, quod nos, turn ad nonnullorum fidelium nostrorum humilem supplicacionem per eos nostrae propterea factam Maiestati, turn vero consideratis fidelitate et serviciis fidelis nostri nobilis Michaelis Kendeffy de Malomwyz per eum in primus Sacrae dicti regni nostri Hungariae coronae deindeque Maiestati nostrae iuxta suae possibilitatis exigenciam exhibitis et impensis agros, prata atque feneta et alias terras arabiles Pterela, Malee, Rathond ac Mwrilovar et Nyakmezew vocatas in pertinenciis possessions Malomwyz praedictae ac districtu de Haczak et comitatu de Hunyad existentes habitas, quaequidem prata atque terras quidam duo fluvii Syl appellati interfluunt, in quarum pacifico dominio idem Michael Kendeffy progenitores suos ab antiquo perstitisse seque persistere asserit eciam de praesenti, simulcum omni iure nostro regio si quod in eisdem nos quoque qualitercunque causis, viis, modis et racionibus concer-nerent Maiestatem ac pariter cum cunctis suis utilitatibus et pertinenciis quibuslibet, videlicet pascuis, silvis, nemoribus, montibus, vallibus, aquis, fluviis, piscinis, piscaturis et earundem aquarum decursibus et generaliter quorumlibet utilitatum et pertinenciarum suarum integritatibus quovis nominis vocabulo vocitatis sub suis veris metis et antiquis praemissis sic ut pre-fertur stantibus et se habentibus, memorato Michaeli Kendeffy suisque heredibus et posteritatibus universis, novae nostrae donacionis titulo dedimus, donavimus et contulimus immo damus, donamus et conferimus iure perpetuo et irrevocabiliter tenendas, possidendas pariter et habendas salvo iure alieno harum nostrarum vigore et testimonio litterarum mediante, quas in formam nostri privilegii redigi faciemus dum nobis in specie fuerint reportatae. Datum Budae in festo beatae Prisce virginis anno Domini millesimo quadringentesimo nonagesimo tercio, regnorum nostrorum Hungariae etc. anno tercio, Bohemiae vero vigesimo secundo.Ad relacionem reverendi domini Luce electi ecclesiae Chanadiensis thesaurarii regis.

(Publicat tn A Hunyadmegyeitortenelmies regeszeti tarsulatevkonyve, torn IV, 1888, p. 81-82).

traducere
REGELE VLADISLAV INOIESTE DIPLOMA LUI MIHAIL KENDEFFY CA PROPRIETAR AL MOSIILOR DIN VALEA JIULUI

Buda 1493 ianuarie 18,

Noi, Vladislav, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Boemiei etc. dam de stire facand cunoscut prin scrisoarea de fata tuturora la care li se cuvine ca noi, mai intai, la rugamintea unor credinciosi ai nostri facuta de acestia Maiestatii noastre, apoi intr-adevar tinand seama de credinta si de slujbele credinciosului nostru nobil Mihail Kendeffy din Rau de Mori aduse si facute pe masura putintei sale mai intai sfintei coroane a acestui regat al nostru al Ungariei, iar apoi Maiestatii noastre, am dat, am daruit si am harazit amintitului Mihail Kendeffy si tuturor mostenitorilor si urmasilor sai cu titlu de noua donatie a noastra ogoarele, luncile si fanetele si alte pamanturi arabile numite Petrila, Maleea, Rotunda si Merisor si Campul lui Neag aflate si stapanite in apartenentele numitei mosii Rau de Mori in districtul Hateg din comitatul Hunedoara si intr-adevar fanetele si pamanturile prin mijlocul carora curg doua rauri oarecare numite Jiu, si in a caror stapanire netulburata acelasi Mihail Kendeffy sustine ca s-au aflat din vechime stramosii sai si se afla el insusi chiar si acum, impreuna cu tot dreptul nostru regal, daca chiar si noi am define un oarecare drept asupra acelorasi mosii ori daca ar privi pe Maiestatea Noastra din oarecari pricini, si deopotriva cu toate folosintele si orice fel de pertinenje, asadar pasuni, paduri, dumbravi, munti, vai, ape, rauri, elesteie, locuri de pescuit si cursurile lor de apa si in general orice folosinte si pertinence in intregimea lor, cu orice nume ar fi numite, in adevaratele si vechile lor hotare, asa cum se gasesc si sunt stapanite, astfel dupa cum s-a amintit si de asemenea dam, daruim si harazim cu drept de veci in chip nestramutat spre a le tine, stapani si, de asemenea, avea in chip vesnic si de nestramutat fara a vatama dreptul altuia, prin taria si marturia acestei scrisori a noastre, care am pus sa fie intocmita in chip de privilegiu, dupa cum anume vi s-a adus la cunostinta.

Dat la Buda in sarbatoarea fericitei Prisce fecioara, in anul domnului o mie patru sute nouazeci si trei, a stapanirii noastre in Ungaria etc. al treilea, iar in Boemia al douazeci si doilea. La expunerea cucernicului domn Luca, tezaurar ales al bisericii din Cenad.

top



 Dealul cetatii Banita, in care se gaseste si pestera Bolii
Dealul Bolii


CETATEA BANITA

text de Nicolae Utica

In Valea Jiului, la o distanta de 8 km de Petrosani, in drumul ce duce spre Hateg, de langa varful serpentinei modernizate, tasneste spre cer o stanca din piatra de var, avand trei pereti abrupti si o inaltime de aproximativ 150 m, masurata de la baza. Stanca se numeste Cetatea Bolii. Pe o portiune a bazei este inconjurata de albia paraului Banita, sapata adanc de apa si prezentand o forma neregulata, care poate fi asemuita cu semiorbita unei elipse. Demult, demult - in vremea cand Dumnezeu executa superbul Sau mars pe Pamant - stanca acea corp comun cu masivul muntos din vecinatatea sub care se afla azi Pestera Bolii. Lucrare maiastra a naturii, Cetatea Bolii a fost exploatata strategic de getodaci, care au inaltat pe varful acestei stanci o cetate avand probabil functia de turn de aparare. Turnul a fost zidit pe un platou special amenajat, avand dimensiunile unui dreptunghi de 38x20m. Pentru constructie, neavand Incredere in piatra originara, au fost aduse pietre din zona Santamaria Orlea - Hateg, cioplite special pentru zidire. Operatia de cioplire a pietrelor s-a executat in vederea obtinerii unor blocuri de piatra, avand un capat in forma de coada de randunica, iar celalalt capat, bine ascutit, era utilizat pentru imbinare. Au mai ramas pietre care au si alte forme, prezentand dislocari speciale care serveau probabil la incastrarea grinzilor. Nu se cunoaste ce inaltime a avut acest turn de cetate. Oamenii l-au construit, iar vremurile l-au daramat. O multime din blocurile de piatra au fost utilizate la constructia liniei ferate din apropiere - anii 1868-1870 -, la zidirea unui tunel si consolidarea unui pod peste paraul Banita. Multe pietre din zidaria turnului au ajuns in fundatiile unor case ale localnicilor. Acoperita azi de o vegetatie variata - arbusti, mesteceni, fagi, feriga, diferite ierburi - stanca asigura urcusul spre cetate pe o singura latura: cea nord-vestica. Terase, pe care timpul nemilos le-a sters, fusesera pregatite pentru a asigura ascensiunea pana la baza cetatii. Azi, accesul este anevoios si se poate face cu mult curaj si precautie, in zig-zag. Doar alpinistii si-au permis escaladarea celorlalte trei laturi, acestea avand pe alocuri pereti verticali din piatra. Cele cateva poteci care pornesc de la baza stancii, pe cele trei laturi inaccesibile pentru vizitarea ruinelor cetatii, se infunda dupa cel mult cativa zeci de metri. Ele sunt folosite de turisti pentru a-si imortaliza pe fotografii amintirile. Numele cetatii provine de la nobilul Bolea, care candva era proprietar al acestor tinuturi, iar numele initial nu se cunoaste. De-a lungul vremurilor, ruinele fostei fortificatii au fost vizitate de oameni de stiinta, dornici sa-i descifreze enigmele. Geograful francez Elisee Reclus a vizitat cetatea si a consemnat - intre anii 1851-1854 - date despre aceasta, documentarea sa inspirandu-l probabil pe Jules Verne la elaborarea romanului Castelul din Carpati. Cum orice rau poate favoriza un bine, lipsa de acces la ruinele cetatii - asigurata de conditiile naturale improprii vizitelor comode a condus la protejarea urmelor fostului turn de aparare. Conditiile vitrege de vizitare, enigmele si misterele generate de lipsa unor informatii veridice au creat o serie de legende, povesti si povestiri. Oameni ai locului le-au transmis pe cale orala. Una dintre povestiri il are ca protagonist pe un om sarac, care s-a imbogatit peste noapte. Localnicii spun ca cetateanul ar fi vazut, sus pe platoul cetatii, "vapai de foc", intr-una din serile in care n-avea ce manca, iar un vecin milos ii daduse o varza. Nu dupa mult timp de la aceasta intamplare, fostul om sarac avea construite doua mandrete de case. Bastinasii, momarlanii il supuneau, uneori, la intrebari iscoditoare. Saracul-bogat nega de fiecare data ca ar fi descoperit "galbeni", sus pe stanca. A murit tinand pe "nu" in brate. (...)Satenii se feresc sa urce, dar mai cu seama sa innopteze sus pe platoul cetatii. Multe povesti si povestiri s-au pierdut in negura vremurilor, dar monumentala Cetate a Bolii troneaza falnicul tinut muntos, inzorzonata de enigme si mistere.

 
Moneda romana descoperita in apropierea cetatii dacice Banita, inclusa in patrimoniul UNESCO.
Printre piesele descoperite se numara si monede, un tezaur format din imitatii de tetradrahme thasiene, o moneda romana republicana.
Cercetarile arheologice au scos la iveala aici statiuni cu stratigrafie complexa, in special la Piatra Cetatii sau Cetatea de pe Dealul Bolii.
Printre descoperiri se numara: o bratara dacica de argint si unelte care demonstreaza existenta unor ateliere pentru prelucrarea metalelor (bronzului). La poalele dealului a fost descoperita asezarea civila a cetatii. Anterior constructiei dacice aici a existat un nivel hallstattian.
Primaria Localizare Istoric Potential Turismul Informatii publice Transparenta decizionala Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Opinia cetatenilor